Mic tratat de trucuri economice eRep

Pana acuma v-am povestit in 3 episoade despre afaceri care implica pietele straine (Materii prime/ Produse / Specula pe piata monetara). Toate au cel putin un dezavantaj: implica si tranzactii in valuta, adica schimburi prin intermediul goldului si se atinge limita de 10 gold/zi.

Si intervine problema ce e mai rentabil sa facem? Monetary market da cel mai bun profit (90% pe RON), insa este piata care se misca si cel mai greu. In plus, asa cum au zis unii, seamana putin cu jocurile de noroc, fiindca sunt foarte multe variabile care nu pot fi controlate si anume: pozitia de intrare pe piata (pagina), timpul de progres spre pagina 1(care poate tinde la infinit -adica niciodata) si cantitatile de RON vandute! In plus, daca ati citit la mine la ziar, puteti fi atacati de unii copii plictisiti, si sa zburati de pe prima pagina.

Asa ca, va propun mai simpla solutie.
Daca nu stiati, atunci va asigur 100%, ca pe piata produselor (si a materiilor prime) exista un cumparator misterios. Se discuta inca daca acel bot exista si pe piata monetara. Unii zic ca exista (sunt destule indicii), altii exclud ideea ca adminii sa bage gold in joc, ca ar fi contrar intereselor lor. Incep sa cred ca mai degraba NU EXISTA bot pe monetary market. Revenim insa la produse!

Ce face botul? Cumpara, la ore fixa, anumite cantitati de produse din toate ofertele de pe piata care nu depasescun anumit pret.. Asadar, avem 3 elemente de discutat: 1) ora fixa, 2) anumite cantitati 3) un anumit pret.

1) Ora fixa: aici e foarte simplu: botul actioneaza „la fara 10”. Adica la 10.50, 11.50, x.50, etc. Atat. Cel putin in Romania. Insa nu cred ca actioneaza non-stop. Sunt perioade cand e constant pe piata, sunt perioade cand nu e deloc, etc.

2) Anumite cantitati. Aici e clar ca formula e random. Depinde in primul rand de produs. Eu am testat doar painea q1,q2, q3 si q4. Astept completari de la cei care traficheaza arme. Cantitatile sunt mai degrabaprocentuale din cantitatea oferita pe piata, si nu cantitati fixe.Nu exista un procent fix, nici macar o anumita marja. Cel mai frecvent cumpara 20-30 %, dar s-a intamplat sa cumpere si 5% doar, dar si 45 %. Si in nici un caz nu depinde de cantitatea oferita. Mi s-a cumpar si 40 % dintr-o oferta de 2000 de paini, dar si 5 % dintr-o oferta de 70 de paini. Nu am descoperit nici o regula.

3) La un anumit pret. Simplu ca bunaziua. Acel bot, cumpara din toate ofertele situate sub un anumit pret. Exista un pret maxim de la care cumpara, si orice oferta plasata peste acel pret (si cu 0,01), il face pe bot sa ignore oferta.

Cum descoperim acel pret? Nu va spun, va las pe voi. Sunt cel putin 2 metode. Prin una dintre ele se poate aflaDIRECT. Prin a doua se poate afla indirect. Adica prin incercari succesive. Metoda directa nu v-o spun. Vad ca de cate ori dau cate un pont bun (vezi exemplul materiile prime si/sau Portugalia), instant X cititori erau mutati in Turcia si/sau aparea cu aplicatii pentru cetatenia Portugheza. Nu mai sunt dispus sa dau ponturile direct pe tava!

Ce mai trebuie spus despre acest pret. Sa presupunem (atentie exemplul e pur fictiv)ca pentru produsul paine q1, pretul maxim la care botul cumpara este 0,8. Pretul minim de pe piata e 0,55. Faptul ca voi puneti oferta la 0,6,0,65 sau 0,7 nu influenteaza cu NIMIC cantitatea cumparata (poate unii va ganditi ca daca aveti un pret mai mic, se cumpara mai „bine”. Fals). In general trebuie tinuta oferta la pretul botului. Desigur sunt si dezavantaje. In primul rand, botul sa-si scada pretul. In al doilea rand, sunt sanse ca oferta voastra sa intre „in piata”. Adica pretul(pretul minim al pietei) sa creasca si sa va egaleze oferta si in acest fel sa vi se vanda toata marfa. In al treilea rand putem vorbi despre adaptarea botului. E posibil ca pretul lui de actiune, sa se modifice. Deci trebuie verificata piata.

Ce e de facut? Daca il prindeti pe bot de pe piata, si ii aflam pretul maxim, atunci :
– cumpara produse de pe piata de la cel mai bun pret (pentru anumite produse scumpe, arme q>4, poate sa le luati si „la negru” sa scapati de TVA).
– tinem cont ca la revanzare dam la stat TVA-ul
– tinem cont ca trebuie sa facem si un profit, si zic eu ca minim 10%

Deci pretul pietei inmultit cu 1,08 (TVA) si minim 1,1 (profit) trebuie sa dea sub acel pret identificat al botului.

Concluzii:
Actiunea botului implica si alte chestii. E discutabil cat cumpara. E cert ca e un bot destept si depinde de diversi factori. E jucaria adminilor. Prin intermediul lui se creeaza moneda. Teoretic crearea artificiala de moneda genereaza inflatie. Adica slabeste valutele nationale si intareste goldul. Si astfel da o si mai mare importanta goldului.

Pe de alta parte, daca am vorbi despre niste admini fair, ecuatia ar trebui sa fie altfel. Adica goldul „intrat” in contul lor (upgradeuri de firme, de TC) minus goldul „iesit” (medalii, level up, bonusuri, etc) sa il schimbe in moneda nationala (tot printr-un bot), iar cu acea moneda nationala sa cumpere produse. Atunci am vorbi clar despre un echilibru! Altfel, daca infuzia de RON se face artificial, vorbim de inflatie. Despre „dez”inflatie nu are rost sa vorbim , ca ar fi total contra intereselor adminilor!

Note:
1) In acest articol (http://www.erepublik.com/en/article/sa-scriu-sau-sa-nu-scriu–1970208/1/20) despre asta vorbeam.
2) Daca v-a placut articolul, dati un shout la prietenii vostrii sa am si eu mai multa vizibilitate.
3) Daca aveti nelamuriri postati comentarii, nu mesaje private! Din moment ce anumite ponturi le dau in PUBLIC, atunci mi se pare ca si lamuririle trebuie expuse tot public.

UPDATE:
Am atasat un print screen pentru a vedea mai clar cateva chestii:
[img]http://imageshack.us/photo/my-images/27/botmu.jpg/[/img]

a) daca ai 150.000 de unitati, sa te nu astepti ca botul sa-ti cumpere 10 %, ci tot e limitat undeva la cateva sute (300 in cazul nostru)

b) Daca ai un pret mai mic, nu inseamna ca botul va cumpara de la tine mai mult decat de la altii (fie procentual, fie absolut). Ma rog esantionul din cazul de fata nu e cel mai bun.

 

Licenta si exportul de produse finite

Adica, noi cetatenii normali stim de exemplu ca botul cumpara paine q2 la pretul de 0,71(maxim). In realitate botul cumpara la un pret fara TVA. Adica el cumpara la pretul pur (cel care intra in contul userului), insa plateste si taxele (TVA teoretic). Cerclo are cetatenia braziliana, insa vinde si pe piata romaneasca prin licenta de import. Practic, daca pretul este 0,71(pret cu TVA), un user roman (eu), o sa pun pret 0,71, din care raman cu 0,71/1,08 = 0,65 lei. Diferenta de 0,06 se duce la stat. Insa pretul botului e 0,65. Plus taxele. Deci un cetatean strain va pune un pret pe piata de 0,65+TVA+taxe vamale = 0,65*1,08*1,33=0,94. Cu acest pret va veni pe piata. Botul va cumpara si de la el. 0,65 lei vor veni la el, restul pana la 0,94 la stat.

 

http://www.erepublik.com/en/article/iv-cumparatorul-misterios-botul-cel-mai-bun-pont-1977688/1/20

Cum obții medalia de Battle Hero

O banalitate pentru unii, o muncă de Sisif pentru alții.

În ultima perioadă de joc, adminii s-au gândit și la jucători care au un rank sau un steagth scăzut, introducând anumite facilități precum : bazookaenergy bar. Eu zic că astfel apare o bună oportunitate pentru cetățenii de nivel mic să încerce obținerea medaliei de Battle Hero.

Ce este un Energy Bar?
Energy Bar-ul este un item ce restaurează sănătatea (health-ul) la 100, indiferent cate puncte de sănătate (cât health) aveți la momentul respectiv.
Energy bar-ul poate fi folosit prin simpla apăsare a butonului de Eat (butonul va fi portocaliu și vă arată imaginea unui energy bar cu textul “Eat”).
Energy bar-ul nu va va consuma din punctele de sănătate consumabile zilnic prin pâine.
Obținerea:
1. prin rank up
2. prin îndeplinirea Order of the day setat de comandantul unității.

Ce este o Bazooka?
Bazooka este o armă cu ajutorul căreia poți omorî un adversar dintr-o singur lovitură.
Durabilitatea unei bazooka este de 3 utilizări.
La fiecare utilizare obții 5000 puncte de influență.
Obținerea:
1. prin asamblarea celor 5 componente, care pot fi obținute în timpul luptelor pe câmpul de luptă.
2. prin îndeplinirea Order of the day setat de comandantul unității.
3. prin cumpărare de Energy bar din secțiunea Gold and Extras > Special Items

NotăBazooka și Energy Bar nu pot fi vândute sau donate.

Cum acumulăm Energy Bar?
Opțiunea de consum a energy bar apare în următoarele situații:
1. nu mai aveți pâine (food) în stoc
2. ați epuizat punctele de sănătate consumabile zilnic prin pâine.
Evitând apăsarea butonului portocaliu care indică consulul batonului energizant puteți acumula suficiente Energy Bar.

ATENȚIE: În cazul în care vrei să muncești sau să te antrenezi, ai epuizat deja pâinea din inventar sau punctele de sănătate recuperabile, iar sănătatea ta este 0, dar ai în inventar Energy Bar, trebuie să fii atent la fereastra care îți apare și indică Eat Food. Va consuma un energy bar.

Cum acumulăm Bazooka?
1. Pentru a utiliza o bazooka din componentele obținute, trebuie să o asamblezi. Dacă nu realizezi procesul de asamblare, nu vei avea mari probleme legate de consumul nedorită a unei bazooka.
     === 

2. Ce facem când dorim să păstrăm o bazooka asamblată?
Avem nevoie de răbdare și mare atenție pe câmpul de luptă la tipul de armă utilizat (NU TREBUIE SĂ LUPTĂM CU BAZOOKA).

EXEMPLU: am o bazooka și 2 tancuri q5.
1. înainte de a lupta setez tipul de armă: aleg tank
2. după 5 lupte (durata maximă de utilizare a unui tank) ca armă principală apare bazooka
3. acum înainte de a lupta trebuie să schimbăm arma, din bazooka în tank
4. după încă 5 utilizări reapare bazooka
5. în afară de bazooka nu mai am alte arme, motiv pentru care nu mai pot schimba bazooka cu altă armă, deci este recomandat să aveți în stoc arme pentru a putea efectua operațiunile enumerate de mine mai sus.

Momentan pentru a obține o medalie de BH, ca incepător îți trebuie aproape 450k – 600k puncte influență. Posibil să obții medalia și cu 350k, dar șansele ca altcineva să țintească aceeași medalie sunt mari.

Părerea meacu cât ești mai mic cu atât îți trebuie mai multe puncte de influență pentru a descuraja un tank, altfel munca ta este în zadar..

600k = 600000 dmg / 5000 dmg per lovitură bazooka = 120 lovituri
o bazooka are 3 lovituri = 40 bazooka

Teoretic orice jucător cu streagth mic, care face parte dintr-o unitate militară și realizează obiectivul zilnic (obține 1 bazooka + 1 energy bar) are șansa ca după 40 de zile să își obțină medalia de Battle Hero.

Pentru cei cu streagth ridicat varianta cea mai facilă de a obține medalia de battle hero este următoarea:
 Trebuie să își dezvolte la maxim Town Center, adică să îl ducă până la nivel 5 pentru a beneficia de cei 500 sănătate recuperabilă.
 Trebuie să aibă în My Landcel puțin una din cele două case (+50 Health sau +100 Healt). Dacă nu aveți nici una, le puteți achiziționa din secțiunea Gold and Extras > Special Items
 Dacă aveți Town Center level 5 și cele 2 case, puteți recupera acum maxim 650 puncte de sănătate.
Pentru a beneficia la maxim de punctele de sănătate care pot fi recuperate poți folosi următoarea strategie:
 Îți stabilești lupta în care vrei să obții medalia de BH
 Pentru a întra în luptă trebuie să beneficiezi de 840 puncte sănătate în primele maxim 28 – 30 min din rundă
Până la finalul rundei vei reuși să utilizezi 940 puncte de sănătate

 

*******************************************************************************************

Sursa: http://www.erepublik.com/en/article/cum-ob-ii-medalia-de-battle-hero-1877603/1/20

Dracones Saga – Inspectia

Pentru a prinde firu povestirii va recomand si:
Dracones Saga – Alarma!- episodu 1
Dracones Saga – Salvarea – episodu 2
Dracones Saga – Funeralii -episodu 3

Greemans: Drepti! De azi, Eu tai, Eu spanzur aici!

WhiteWarior:Am zambilit-o!

Greemans: Incepand de acum, atat timp cat nu suntem implicati in actiuni de lupta, vom face instructie. Noul program de instructie va arata cam asa: desteptarea la 5 dimineata; la 5 si 15 minute va vreau aliniati pe platou cu ranita in spate; dupa apelul de dimineata;….
In timp ce racnea, ca un disperat, noul program, trecea prin fata fiecarui soldat scrutandul cu privirea din cap pana in picioare poate, poate gaseste ceva in neregula, o pata, un guler neasezat corespunzator, un siret prea lung, o cuta pe dunga pantalonului. Ajuns in fata lui WhiteWarior se opreste.

– Ce mustacesti ma? Ce ti se pare asa amuzant?
– Culcat!

WhiteWarior executa ordinul instantaneu. Ce am uitat sa va spun eu este ca in noaptea precedenta ploase cu galeata, iar acum platoul unitati era ud si plin de noroi. Unitatea se afla la poalele unui munte, iar cand ploua abundent se formau torente de noroi ce se scurgeau pe pista si platoul unitatii.

– Ramai acolo pana ti-o zice eu sa te ridici! Ai inteles?
– Da!
– Nu am auzit, te mai intreb odata. Ai inteles?
– DA, sa traiti!
– Asa ba! Parca mai vi de-a casa! Va intrat democratia in cap, ai? Eeee, lasa ca v-o scot io!

Trei soldati mai incolo klm_p si veek radeau infundat pe sub mustatile stofoase cu colturi intoarse, ca la 1900. Veek era veteran si il luase sub aripa lui pe Klm_p care era si tanar si nou in unitate. Din cauza asta camarazii ii proreclisera profesoru. KIm_p din respect si recunostinta fata de mentorul sau isi lasase musta ca si Veek, insa cativa camarazi mai rautaciosi il luau mereu peste picior “alintandu-l” in fel si chip si poreclindu-l Maimutica Giudi.

– Si voua va arde de bancuri?!
– Culcaaaaat!

Cei doi executara la unison ordinul. klm_p nimerise cu fata deasupra unei baltoci pline cu frunze si noroi fapt pentru care isi tinea capul usor intors.

– Balaceste mustata tinere, ca de nu, te balacesc eu pe tine de iti merg fulgii! Si il apasa cu piciorul pe cap bagandu-l cu fata in noroi.
– Da, sa traiti! Bolborosi soldatul
– De maine nu vreau sa mai prind pe vrunul cu mustata, cioc sau favoriti, s-a inteles!
– Da, sa traiti! Raspunsera toti soldatii intr-un glas.
– Care va stiti cu mustata, cioc, favoriti, sau plete, Culcat! De azi nu mai aveti voie!

Inca vreo 10 insi luasera pozitia culcat alaturi ce cei 3. Apoi Greemans isi contiuna inspectia, mai pusesera vreo doi in pozitie culcat, pentru uniforma necorespunzatoare, vreo trei pentru pozitie necorespunzatoare si cand se apopie de final il observa pe Dady22 cu doi cercei intr-una din urechi.

– Ce esti tu ma, fetita? Si il trase cu putere de urechea dreapta.
– Aaaa,.. ssss,.. Nu, sa traiti!
– Opaaaaa, avem si belciug in limba! Culcaaaat! Daca va mai prind cu cercei vii zmulg cu mana mea!

Trecu in revista si restul de soldati, mai culca vreo doi de placere si apoi spuse:

– Gata, s-a terminat vacanta! De azi dam militaria jos din pod, ca nu mai tine! Ori faceti ce zic io, ori Curtea Martiala va mananca pe toti! Ati inteles? Adunatura de derbedei ce sunteti!
– Da, sa traiti!
– Cei care ati ramas in picioare veti incepe istructia de azi, restul pentru ca tot v-ati murdarit deja, veti face curatenie! Vreau sa luceasca pista si careul!
– S-a inteles?
– Da, sa traiti!

Era clar, noul comandat al unitatii avea tot cei trebuia sa struneasca soldati si sa scoata cei mai bun de la ei. Dupa ce si-a incheiat “reprezentatia” i-a chemat pe calutzu, florinc, calinovb si aerbod la raport. Fiecare avea cate o sarcina precisa in conducerea si administrarea unitatii.

greemans: Baieti v-am chemat ….
calutzu si florinc in acelasi timp:
calutzu: Ca sa ne strangem!?
florinc: Ca sa ne adunam!?
greemans: Bai, terminati cu mistourile. Acum trebuie sa fiu serios, nu mai pot glumi oricand si oricum.
Aerbod: Hai nu fi asa scortos.
Calinov: Al dracu te facusi ma! Nu mai poate sa zica omu o poanta, ca gata sari de cur in sus!
Greemans: Daca continuati va degradez pe toti! Se resti comandatul
Calutzu: Hai ofuscatule, zi!
Greemans: De azi calutzu si calinovb se ocupa de tot ce inseamna instructie, florinc si aerbod de aprovizionare si administrare. Aveti gija ce faceti ca raspundeti cu capu. Liber!

Acestia vazand cum sta treaba nu mai scoasera un cuvant, salutara si se incolonara cu fata spre usa gata sa iasa.

Greemans: Cine este ofticos acum ma,… aaaaa? Ce v-ati suparat asa? Nu va mai arde de glume? Si izbucneste intr-un ras isteric, de puteai sa juri ca este o hiena.
Greemans: V-am sperit, ai ? Acum valea, ne vedem diseara la raport si un pahar de tarie!

In acest timp, in carcera unitatii, Zbagee scrijelea peretele asternand urmatoarele randuri:

“Si-am alergat sa nu raman in pas
Ochii pe ceas si-aud un glas
Nu lasa timpul ramas
Sa te faca sa devii un suflet fals”

Peretii carcerei erau vopsiti intr-un galbem murdar acoperit pe alocuri cu un mucegai negru-albastrui. Pe tavan din loc in loc rasarea cate o pata de un alb murdar, semn ca incaparea fusese candva zugravita. Usa carcerei era vopsita in gri-sobolan, iar din loc in loc vopseaua era impodobita cu flori de rugina generoase. De dormit se dormea pe un cadru metalic ruginit traversat de 4 benzi de tabla late de 2 centrimetri, la fel de ruginite, pe care ar fi trebuit sa se afle o saltea. Intr-un colt trona o galeata cu fundul manact de rugina pe post de latrina. In cest peisaj dezolant chiar si angoasele celui mai sanatos om ieseau la iveala si se transformau in adevarati mostri gata oricand sa iti devoreze sufletul si mintea. Omul se afla intr-o depresie adanca de ceva vreme din cauza ororilor pe care le vazuse, dar mai ales sa pe care le traise in timpul acestui razboi fara de sfarsit. Moartea lui Maurits fusese un pumn sub centura pentru el, caci cei doi erau prieteni de ani de zile. Izolarea la care fusese supus dupa isprava din ziua anterioara, nu face alceva decat sa il arunce si mai mult in bratele depresiei si ale disperarii.

Cu siguranta acum regreta accesul de nebunie pe care il avusese ieri. Si nu atat din cauza faptului ca fusese degradat sau pedepsit cat din cauza faptului ca murdarise imaginea celui mai bun prieten. Si-ar fi dorit sa dea timpul inapoi sa poate repara dezonoarea pe care i-o adusese.

“Oare cum as putea sa il fac sa ma ierte? L-am facut de ras…N-a fost vina mea!… A vorbit alcooul din capul meu! Parca imi bausem mintile….. ”

In timp ce Poetul nostru avea mustrari de constiinta pe careul cazarmii cei 19 militari murdari din cap pana in picioare inarmati cu lopeti de campanie, maturi de rachita si cateva roabe sparte pe la colturi tregeau tare sa termine treaba inainte de ora pranzuluui, in speranta ca vor fi liberi dupa aceea. Florinc se plimba printre ei strambat din nas din cand in cad in semn de dezabrobare la cum lucrau soldati. Barilla se opintea intr-o roaba incarcata pana la refuz si ajuns in dreptul lui Florinc trecu cu roata peste o cioata putrezita ce parai.

WhiteWarior: Ioi sefu, asta ii nesupunere … face partz in prezenta ta?
Florinc: Bai Albus, taci ca te ard!
WhiteWarior: Of,… nu mai poate sa zica omu o duma, ca si sariti la gatu lui! Si se indeparta balmajind in continuare pentru el.

WhiteWorior: Ce ai dracu s-au facut toti, nu poti sa tragi o basina fara sa se basice vreo unul.
Veek: Dai ma dracu cu regulile lor. Auzi la ei, nu au loc de mustata mea!
Florinc: Va dau eu dracu pe amundoi de nu va vedeti! Cinci ture de unitate in pas alergator! Executarea!

Cei doi lasara jos uneltele si o zbughira spre capatul unitatii parca primisara o recompensa nu o pedeapsa. Odata iesit din raza vizuala a ofiterului se oprira amundoi isi aprinsara cate o tigara, razand copios unul spre altul.

Veek: A muscat momeala! hahahahaha

Jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii! Booooooommmmmmmmmm! Boooommmmmm! Ca din senin o ploaie de obuze incepu sa pice peste tot in unitate. Un obuz cazu la vreo 30 de metri de ei pe unul din turnurile de santinela tranformandul in mii de bucati. Acestia se aruncara la pamant. Erau obuze de fragmentatie mare, folosite cu precadere impotriva infanteriei. In momentul exploziei obuzul se desfacea intr-o multitudine de schije ce se deplasau razant cu solul transformand in ciur orice obtacol intalneau in cale pe o raza de 50 de metri. Acest tip de obuz era folosit cu pecadere in lupta pe pozitii fixe pentru scoaterea soldatilor din transee.

Pe platoul din fata unitatii soldatii alergau disperati care incotro apucau, sa isi salveze viata. Florinc alaturi de cei care faceau curatenie se ascunsese intr-unul din depozitele de munitie si incerca sa ii puna in formatie de aparare. Din fericire nici un obuz nu cazuse in apropierea lor cat timp fusesera in camp deschis.
Florinc: Culcat! Culcat!
klm_p: – Florine, nu stam bine aici, daca pica un obuz pe magazie ardem ca solbolani!
F: – Rugativa la Dumnezeu sa nu pice! Afara sunteti victime sigure! Nici nu termina bine de vorbit ca un obuz cazu la cativa metri distanta de magazia in care se aflau si o ploaie de schije rapai pe peretele sudic al acesteia.

In postul de transmisiuni un soldat transmitea:

– Receptie! Receptie! Aici Dracusorii! Suntem atacati din directia nord-vest cu lovituri de mortiere! Cerem sprijin aerian!
– Aici, Tata Lor! Receptionat! Rezistati pe pozitii, in 15 minute doua elicoptere vor ajunge la voi. Terminat!

Calutzu, calinovb si restul soldatilor aflati in subordine se afla la 1,5 km de locul de unde se lansau proiectilele ucigase. Auzeau exploziile insa nu puteau vedea ce se intampla in unitate.

– Cred ca suntem atacati, zise Calutzu catre Calinovb.
– E pe dracu, cine stie ce idiotenii au mai facut soldati nostri.
Intre timp radiotelegrafistu se apropie de Calutzu in viteza mare si in timp ce isi tragea suflu ii transmise ca a receptionat un mesaj de la unitatea noastra catre Statul Major in care cereau sprijin aerian.
Telegrafistu: Se pare ca sunt atacati cu mortiere de pe munte.
calutzu: Ce ti-am zis eu caline!
Calinovb: OK baieti, trageti aer in piept ca ne asteapta o zi lunga. Unitatea este atacata de pe versantul de nord. Vom incerca sa ii anihilam. Cunoasteti procedurile, fara prostii ca nu e gluma.

Aveau nevoie de cel putin 30 de minute ca sa ajunga la inamic, caci acel versant la muntelui era destul de abrut si foarte bine imbracat in vegetatie.

Calutzu: Inainte mars! Vreau capu spurcatilor!

VA URMA

Ziar membru al Sferic Media Grup.

 

Sursa: http://www.erepublik.com/en/article/dracones-saga-inspectia-1548688/1/20

Dracones Saga – Funeralii

Pentru a prinde firu povestirii va recomand si:
Dracones Saga – Alarma!- episodu 1Dracones Saga – Salvarea – episodu 2

Ora doua noaptea.

In camera generalului, pe masa, ardea o lampa de campanie mai mult chioara. El statea alaturi tinand in mana lantul cu placutele de identificare ale lui Maurits. Se putea distinge cu usurinta ca suferea enorm. Pierduse unul dintre primii sai soldati, un om de baza pentru bunul mers al unitatii, dar mai ales pierduse un camarad. Scoase o coala de hartie usor botita si o mina de pix din sertarul mesei si se apuca de scris.

“ Dragi Parinti,

Am ingrata misiune sa va aduc la cunostinta faptul ca fiul dumneavostra a decedat in cursul zilei de ieri. A cazut la datorie in timpul unei misiuni de aparare. Multumita sacrificiului sau azi atat eu cat si intrega Unitate Dracones continuam sa existe. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! A fost un Ofiter de nadejde gata oricand sa se sacrifice pentru binele subalternilor sai, dar mai presus de toate a fost un om cu o inima mare, un prieten devotat pe care nu il vom putea uita niciodata…..”

O lacrima ii brazda violent obrazul ars de vant al generalului si cazu pe foaie scrisorii. Cu un gest lin ce trada resemnare sterse picatura si ramase cu ochii atintiti in gol, intrebandu-se retoric:
– Se va termina oare vrodata?

“Eu ca si superior al sau sunt mandru ca am avut onoarea sa lupt alaturi de el. Astazi intrega unitate Dracones sufera alaturi de Dumneavostra, caci nu a pierdut doar un soldat ci a pierdut un prieten, un membru al Familiei Dracones cum ii placea sa spuna chiar Maurits. Fiti mandri de fiul vostru si laudati-va cu numele lui, caci de azi este un erou, un martir al neamului.

Condoleante, Belzebut cel crunt”

In acest timp Dj_tieff impreuna cu djunioru ii pregateau uniforma de ceremonie si cosciugul pentru a arata impecabil.

Dj_tieff: S-a mai dus unul dintre noi!… Uite asa ne ducem unul cate unul….
djunioru: Da-ti peste gura, sa nu te pocnesc eu!
Dj_tieff: Ce ai ma, ti-e rau?
djunioru: Termina cu pesimismu asta, pana nu pun mana pe arma si te impusc!
Dj_tieff: Du-te dracu de tacanit! Ce ti-am facut? Sa nu zici ca esti supertitios.
djunioru: Ba sunt! De fiecare data cand plec la lupta imi i-au chilotii pe dos, sa imi poarte noroc.
Dj_tieff: Ha-ha-ha-ha! Esti tare frate! Eu am un talisman de la mama, pe care il port peste tot cu mine. Si scoase un lant de auru, gros ca pe degetu la un picior, de sub tricoul cachi.
djunioru: Promit ca daca mori am sa am eu grija de lantu tau! Ha-ha-ha-ha!
Dj_tieff: Eu voi avea grija de chiloti tai! Ha-ha-ha-ha
djunioru: Ce ar mai fi sa ma lasi in bujaverca goala?

A doua zi, in jurul orei 6 dimineata toti soldati erau aliniati de o partea si de alta a pistei in uniforma de parada. Undeva in capatul pistei astepta un avion venit special de la Bucuresti pentru a ridica trupul neinsufletit. La un moment dat, din una din salile de ceremonie este scos cosciugul lui Maurits. Era dus pe umar de 8 soldati numai unul si unul, imbracati in uniforme negre cu nasturi metalici bine lustruiti, cu chipiu alb pe cap, ce inaintau incet in pas de defilare. Ajunsi langa cala avionului, cosciugul metalic ce semana cu o cutie de transportat agheuri este asezat pe un suport improvizat pe durata ceremoniei religioase. Almeu, preotul unitatii, se apropie de cosciug cu un buchetel de busuioc in mana, din care ramases doar betele si cu o cadelnita paradita si inverzita de trecerea timpului, apucandu-se sa cante cu patos.

– Miluieste doamne pe robul tau Maurits si iarta-l pentru pacatele sale, atat cele de voie cat si cele fara de voieeeeeeee!!!!! Din cand in cand se potihnea semn ca emotia pusese stapanire inclusiv si pe el. Dupa vreo zece minute de cantat:
– In incheiere sa rostim toti Tata-l nostru!
– Tatal nostru
– Care esti in ceruri
– Sfinteasca-se numele Tau
-…

Undeva mai in departare ZbanGee, poetul unitatii se trezi vorbind cu voce tare:
– Tatal nostru
– In podu vostru,
– Din gura hodorogea
– Si din cur basini tragea!

Cativa soldati din jurul lui bufnira in ras. Generalul se indrepta incetisor catre el si ii sopti la ureche,

– Ai zece zile de arest!
– Sa fie primit! Si isi facu o cruce mare cat toate zilele.
– Si pentru asta vei fi degradat!
– Da, sa traiti, dar sa nu mi-o ….

Generalu scoase pitolul din toc intr-o fractiune de secunda si descarca tot incarcatorul, in directia lui. Toata lumea era incremetita si muta de uimire, asteptau sa il vada pe bietul poet pravalindu-se la pamant precum un sac de cartofi.

– A-a-ai noroc, a-a-astazi, nu nu mai moare nimeni!

Poetul mirosea de la o posta a alcool, pe semne ca bause toata noaptea de suparare si scrisese versuri.

– Da-data viitoare te-te impusc! Sa, sa nu zici ca nu ti-am spus. Apoi isi relua locul langa garda de onoare.

Odata terminata slujba ofiterul Caius Augustus insarcinat cu conducerea ceremonialului isi intra in rol:

– Pentru onor inainteeeeeeeeeeeeee, prezentati arm!
– Foc!
– Prezentati arm!
– Foc!
– Prezentati arm!
– Foc!

Apoi impatureste drapelul ce era asezat pe cosciug si il imaneaza impreuna cu obiectele personale ale defuctului si scrisoare de condoleante, escortei formata din Rhadoozooz, DoctorG si Systemkey. Odata terminat ceremonialul cosciul este urcat in avion si acesta decoleaza cu directia Bucuresti.

Dupa plecarea avionului Generalul Belzebut ordona aplicarea sanctiunilor pentru ZbanGee, apoi il chema la el pe Greemans.

– Greemans, eu de maine predau comanda unitatii.
– Dar,..??
– Ieri, cand voi erati in misiune a venit o scrisoare de la Comandamentul General, in care mi se comunica ca sunt trecut in rezerva.
– Dar, de ce?
– Pentru ca am cerut-o, pentru ca nu mai pot. Azi era cat pe aci sa il impusc pe ZbanGee! Gata, vremea mea s-a dus!
– Noul comandat esti tu! Iti urez succes! Acum dute de te odihneste, ca de maine nu vei mai avea timp.

Greemans iesi naucit de veste pe care tocmai o primise, nu stia daca sa se bucure sau sa planga. Toata viata isi dorise o cariera militara stralucita, iar acum cand portile ii erau deschise larg in fata, ezita. In mod normal astfel de avansari se faceu cu festivitati, cu surle si trambite, dar in cazul de fata era vorba de o unitate din prima linie a frontului, nimeni nu avea timp de astfel de prosti.

Dupa doua ore de zbor avionul aterizeaza si pretioasa incarcatura impreuna cu escorta sa este prelut de 2 masini cu directia Craiova.

Rhadoozooz: Tot ce sper este sa nu ma bufneasca plansu cand voi da scrisoarea maicasi.
DoctorG: Nici eu nu ma simt in largul meu si daca o fi sa plangem asta este, niste lacrimi n-a ucis pe nimeni.
Systemkey: Desi sunt cel mai nou in unitate si nu am avut timp sa il cunosc prea bine, trebuie sa recunosc ca imi va fi extrem de greu sa le inmanez obiectele personale, fara sa nu scap cel putin o lacrima.

In spatele masini lor erau trei masini care mergeau cu farurile aprinse.

Rhadoozooz: Ce o fi cu astia? A dat strecea in ei, ce nu ne depasesc?
Systemkey: Naiba stie!
DoctorG: Au inebunit cu totii!

Dupa inca 20 de km se formase in ruma lor o coloana de peste 20 de masini, si mai mici si mai mari, care mergeau toate in coloana cu farurile aprinse. Din cand in cand mai trece cate o masina din contrasens cu farurile aprinse, iar cate un sofer saluta ofitereste.

Rhadoozooz: Baieti, astia il escorteaza pe Maurits!
DoctorG: Nu se poate!

Ochii lui Systemkey se umezira instantaneu, scoase batista si se sterse la ochi. Intradevar coloana de masini ce se formase in spatele celor doua masini ale armatei ii insotea si il petrecea pe Maurits pe drumul spre casa. Era un moment atat de ravasitor, caci pana si soferul masini in care erau cei trei desi nu avea nici in clin nici n maneca cu defunctul, incepuse sa planga. Pana la destinatie nici unul nu mai putu scoate nici un cuvant.

La intrarea in satul natal era asteptat de o mica fanfara ce canta un mars funebru. Erau in jur de 40 de grade afara asa ca s-a trecut direct la procesiunea de inmormanre. Pe strazile pe unde trecea lumea iesea la poarta si il saluta ofitereste, apoi se alaturau in liniste cortegiului, care deja se intinsese pe mai bine de 50 de metri lungine. La cimitir era asteptat de preot si garda de oanoare, dar si de cativa veterani de prin partea locului si nu numai. Printre ei Smif primul maresal al eRomaniei iesea in evidenta prin opulenta sa. Langa el, Gray supranumit si Emineta Cenusie, statea usor aplecat de spate din cauza varstei. Flik era flancat de Noshadezs si Bula Ostrovick, toti trei militari de cariera, aflati in rezerva si fosti comandati ai Legiuni Dracones. Venisera cu totii sa ii aduca un ultim omagiu Ofiterului Maurits.

Dupa terminarea slujbei garda de onoare ii prezinta onorurile , apoi Rhadoozooz, DoctorG, Systemkey inmaneaza familiei, pe rand, scrisoarea, drapelul si obiectele personale impreuna cu condoleantele obisnuite. Mama lui Maurits cu lacrimi in ochi ii strange in brate si ii saruta parinteste pe fiecare spunandu-le:

– Sa aveti grija copii mami!

Odata terminat ceremonia si prezentate condoleantel familiei lumea incepuse sa se imprastie pe la casele lor o parte, iar alta parte se indreptare impreuna cu familia la Maurits acasa pentru praznicul bine cunoscut.

Soldateii nostri se scuza ca nu vor participa la praznic si iau directia centru satului, cu intentia de a se revedea cu garda veche amintita ceva mai sus. Vazusera acolo o dugheana ceva mai primenita (curata), De cum intrara inauntru ii si zari pe Smif, Gray, Flik, Noshadezs si Bula Ostrovick reuniti la o masa.

Rhadoozooz: Putem sa luam si noi loc?
Smif: Ce intrebare este asta dragilor?
B.O: Luati de sedeti!

Cei trei se asezara la masa

DoctorG: Ospatar! Da-ne cate o friptura de porc cu cartofi prajiti si salata de varza, iar de baut sa ne dai o Tuica de Pruna, cum numai la voi la Oltenia se face.
Smif: Fac io cinste!
Gray: Care mai este treaba prin unitate baieti?
Systemkey: Nu-i roza de loc. Nu mai avem munitie, armele sunt vechi si uzate, mancarea este de toata jena, nu cred ca mai rezistam mult.
Flik: Pe vremea mea,… nu existau astfel de lipsuri.
Noshadezs: Da, dar nici nu erau conditiile de acum.
B.O: Lasatil dracu de razboi macar pentru cateva ore.
Smif: Pe vremea mea…
Gray: Mai, terminati mai! Si asa mie dor de baieti, de campul de lupta, de mirosul prafului de pusca.
Smif: Io am afaceri domnu…..
Noshadezs: Am sa fac cerere sa ma incorporeze. Mie dor de zilele de alta data. Mai bine mor pe campul de bataie decat de batranete.
B.O: Maaaaaa, tie ti-e friza de batranete! He-he-he
Flik: Eu am cunoscut-o pe Roza, vrem sa ne casatorim, nu mai vreau sa aud de unitate militara.
Smif: Da, da, Roza Scleroza!! Muahahahahahaha

Dupa circa doua ore de palavrageala si troscanit prieteni nostrii se despartira. Mosnegii trasera la cineva in pensiune sa mai sporavoiasca la o saptica si un pahar de tuiculita, in timp ce soldateii nostri facura cale intoarsa, caci la ora 7 punct trebuiau sa fie prezenti in biroul Generalului, sa dea raportul.

A doua zi, ora 6 dimineata, in fata careului toata unitatea era insirata ata, pregatita pentru inspectie. Greemans impreuna cu Belzebut cel crunt stateau unul langa altul in fata lor.

Belzebut: Atentiuneeee!!!!! Cateva secunde de liniste
Belzebut: Incepand din acest moment noul comandat al uniitatii este Greemans! Eu am fost trecut in rezerva. Inspectia de azi va fi facuta de Greemans. Greemans ai onaorea!
Greemans: Drepti! De azi, Eu tai, Eu spanzur aici!

WhiteWarior: Am zambilit-o!

 

Sursa: http://www.erepublik.com/en/article/dracones-saga-funeralii-1495759/1/20

Saga Dracones – Salvarea

Alpha 4: Receptie, Receptie am fost lovit. Ma catapultez!
Turnu: Receptionat!

Nici nu apuca sa termine de comunicat cei de la sol ca Maurits si trase declansatorul de catapultare. Geamul facu impluzie si scaunul pilotului fu ejectat asemeni unui glont dintr-o pusca cu aer comprimat. Maurits simti cum stomacul impreuna cu celelalte organe i se lipesc de scaun, iar oasele ii trosnesc. Odata ajuns la o distanta opreciabila scaunul isi incepu traictoria descendenta cu toata viteza catre pamant. De data aceasta maruntaiele ii ajunsera in gat, mai mai sa si le verse in poala. Nici nu se obisnui bine cu senzatia ca se si deschise parasuta stopandu-i caderea. Acum nu isi mai putu stapani convulsivile muschilui diafragma varsandu-si continut stomacal, in doua jeturi prelungi de culoare inchisa. In coltul guri i se prelingea un firicel rozaliu, iar pantalonul uniformei sale de camuflaj era patat din loc in loc de un maro inchis. Simtea cum ii vajaie capu si avea o senzatie de cald reconfortat la nivelul abdomenului, insa nu il durea nimic. Stia ca se afla inca sub efectul adrenalinei si chiar de ar fi avut ceva rupt pana nu ateriza nu avea cum sa afle. Tot ce spera era sa nu lesine pentru a putea controla parasuta la aterizare.

Intre timp undeva la sol doi soldati inamici asistau la spectacolul oferit de cel doua escadrile pe cer. Mai rar aveai ocazia sa vezi o lupta aviatica pe viu, mai ales ca se lupta doar la mitraliera.

– La-i vazut pe ala care s-a catapultat? Daca pun muna pe el il belesc de viu.
– Mai bine sa il castram si il atarnam pana i se scurge tot sangele!
– Tare mi-ar place sa il belesc si sa il imbrac cu pielea pe dos.
– Hai sa il prindem! Sigur ne lipim de o medalie!

Soldatii Phoenix erau dintre cei mai cruzi, mai rar auzeai ca a scapat cineva cu viata din mainile lor. Un prizonier povestea ca a vazut cum unui camarad de al lui i sa introdus o teava pe anus, pe care au bagat un sobolan speriat de un caine special antrenat sa prinda sobolani. Dupa ce sobolanul a ajuns in abdomenul omului gardieni au dat drumul cainelui. Omul a murit in 2 minute, dar va puteti imagine chinurile groznice prin care a trecut omul pana a murit? Pe de o parte sobolanul a rupt tot in el, in incerca de a iesi, iar pe de alta parete cainele dinspre exterior spre interior a sfasiat abdomenul omului pentru a scoate sobolanul. Nici nu se pusera in miscare bine cei doi soldati ca un al doilea avion EDEN exploda precum o artificie si lasa in urma lui o minge de fum negru si o parasuta ce plutea ca un puf de papadie pe cer.

O ora mai tarziu.

– Domn’ General, ClaraAlexandrescu este gata de decolare! Asteapta ordinul dumneavoastra.
– Trimite-o la mine! Vreau sa ii vorbesc.
– Am inteles, sa traiti! Si sa rasuci pe calcaie cu fata spre usa gat de plecare.
– Stai, unde pleci? Ti-am zis eu sa pleci? M-am saturat de voi pana peste cap, sper sa scap cat mai curand din cuibu asta de nebuni. Sunteti o adunatura de zmintiti, unul mai dihai decat altu !
– Am inteles, sa traiti!
– Ai inteles pe dracu sa te ia! Daca intelegeai nu plecai.
– Ordona adunarea echipei de salvare in 5 minute pe careul din fata. Spunele ca daca lipseste vrunu-l il impusc cu mana mea! Ai inteles? Luavar gaia de papitoi!

Nu avea des astfel de accese de furie, insa cu cat se apropia mai mult momentul de lasare la vatra cu atat devenea mai artagos si mai tafnos. Era vai si amar de cel care cadea in tirul vorbelor sale, se pornea greu dar si cand se porne cu greu se calma. Era atat de iute la manie ca odata a scos pistolul si a tras intr-un subaltern, norocul lui ca nu obisnuia sa umble cu glontul pe teava. Cica in ucenicia sa de militar, odata i s-ar fi descarct arma si s-ar fi impuscat singur, dar avusese noroc si scapase doar cu o zgaraietura.

Cioc, cioc!

– Iii-intra!
– Sa traiti! Domn’ General, raportez!
– La-lasa, fo-for-malismele! S-s-stai sa beau ceva. Si isi turna un pahar mare de tarie. Am uitat sa va spun ca uneori din cauza nervilor incepea sa isi piarda cumpatul balbaindu-se intr-un hal fara de hal. De regula daca avea ceva la bord nu avea astfel de probleme.
Dupa ce sorbi cu nesat din paharul de votca si o blimba prin toata gura ca si cand ar fi vrut sa isi clateasca gura, trase aer in piept zgomotos ca si cum ar vrea sa isi faca curaj, apoi se adresa Clarei care statea in fata lui nemiscata asteptand sa isi termine ritualul, semn ca il mai vazuse in astfle de situatie.

– Mda! Te-am chemat sa iti spun ca nu vreau acte de eroism inutile in aceasta misiune. Trebuie sa ii repezeri pe Maurits si pe Calinovb, dupa cum probabil ai aflat deja se afla undeva la 30 de minute de mers cu masina de noi. Desi riscurile sunt mari trebuie sa ii aducem inapoi. Odata gasiti dai coordonatele echipei de la sol si revi la baza. Aparatu pentru aceasta misiune este extrem de vulnerabil.
– Ne-am inteles?
– Da, sa triti!

In timp ce Clara iesea din camera Belzebut spuse cu un glas stins si cu o privire pierduta ca si cum ar fi privit prin pereti: “Adui acasa Clara!” . Dupa acest moment de evidenta slabiciune mai trase un snapt, isi indesa chipiul pe cap si iesi din camare indreptandu-se catre careul unitatii unde il asteptau aliniati 10 insi, toti unul si unul. Dintre toti trei ieseu in evidenta in mod deosebit. Unul dintre acestia era Greemans se zicea despre el ca ar fi capabil sa inoate un kilimetru pe sub gheata cu tigara aprisa, si poate ca nu as fi dat crezare povestilor daca nu l-as fi vazut cu ochii mei cum facea baie la copca in timp ce fuma, iar din cand in cand se baga la fund., iar cand iese tigara era inca aprisa si fumega. Al doilea era calutzu il poreclise lumea asa pentru ca fornaia noaptea in somn de ziceai ca-i un armasar in calduri. Pe calutzu cand iti era lumea mai draga il vedeai dand ture de careu cu Lana, , in carca ,dama de companie a unitatii, facand flotari sau genuflexiuni cu Lana in spate. O data la o cursa cu obstacole pentru ca unul din obstacole era prea mare sa il poata sari cu Lana in carca, a aruncat-o pe aceasta peste obstacol direct intr-o gropa de noroi, va puteti imagina o femeie uda din cap pana in piciaore, plina de noroi intre 30 de galigani infierbantati, cat pe ce sa iasa cu bataie . Inainte de fiecare lupta ii facea cate o vizita Lanei, sa o traga ba te o tata, ba de buca, ca cica ii aducea noroc. Al treilea care iese in evidenta era Almeu, avea o fata inpenetrabila parca ar fi fost de piatra. Camarazii il poreclisara sholinu, pentru momentele sale de meditatie dinainte de a pleca in misiune. De asemena era de o luciditate cum rar tie dat sa vezi pe campul de lupta lucididate, cica intr-o misiune el si trupa lui au cazut intr-o ambuscada si pentru ca comandatul trupei era ranit el ar fi preluat comandata de la acesta si i-ar salvat pe toti.

– Sa traiti !
– Pe loc repaus !
– Stiti ce aveti de facut ?
– Da, sa traiti ! raspunsera in cor soldatii.
– Tot ce vreu de la voi este sa va intoarceti teferi si sa ii readuceti pe cei doi in randul nostru! S-a inteles ?
– Da, sa traiti !
– Sper, altfle va impusc cu mana mea !

In timp ce Belzebut dadea ultimile indicatii se aporpie un copil de trupa cu o scrisoare in mana. Era micut de statura, mainile si picioarele subtiri ca niste grisine ii ieseau din uniforma usor roasa de timp, dar curata. Parul blond ii iese de sub boneta usor dezordonat. Se opri in spate subofiterului ce satea la doi pasi in spatele Generalului si ii inmana plicul, dupa care vru sa plece, dar subofiterul il opri langa el.

– Greemans, tu vei condece aceasta expeditie, ai mare grija de oamenii mei sau raspunzi cu capu.
– Da, sa traiti!
– Liber !

10 minute mai tarziu.

– Pipistrello, receptie ?! Aici berbecele ! Receptie ?!
– bzzzzzbssssssfffsfffsffsfsfsbbbbbsbb
– Aici pipistrello, receptionat !
– Ai reperat cadoul ?
– Da, va trimit coordonatele !

Rututututut ! Rututututututu ! rututututut ! De la sol cei doi soldati penix, cum ii mai alintau ai nostri, tragreau de zor in elicopterul Clarei in speranta ca poate o va nimeri vrun glont ratacit. Aveau niste pusti semi-automate decalibrate cu care de regula se lupta de aproape, in luptele de gherila.

– Fuck! Baieti eu trebuie sa parasesc zona altfle voi fi doborata. Vedeti ca aveti cadouri cu surprize.
– Turnu de control, aici Pipistrello, receptie?!
– Receptionat, revino la baza!

Cele doua masini rulau cu viteza pe un drum de tara pe coordonatele trimise de clara.
– Berbecu 1 catre berbecu 2, receptie?!
– Aici berbecul 2, Receptionat!
– Pregatiti-va pentru ce este mai rau, cadoul are surprize! Ajungem in 5 minute !
– Receptionat !

Ajunsi in apropiere cele doua vehicule se oprira si cei zece soldati intrara direct in dispozitiv de lupta. Nu era prima lor misiune de salvare, participasera de curand la o actiune de salvare a unor prizonieri de razboi extrem de valorosi. Cu mici exceptii trupa era aceeasi, doar ca atunci fiind vorba de o actiune mult mai complexa au existat mai multe trupe de comando, iar rolul lor a fost sa creeze o diversiune. Dar sa revenim la berbecii nostrii care tocmai se aflau in actiune. Trupa inainta incet in formatie de stea masurandu-si fiecare pas din tufis in tufis. Tinta lor era undeva in palcul de copaci care se afla la vreo 200 de metri in fata. Se inainta incet dar sigur, intr-o liniste de mormant cand la un moment dat unul dintre soldati incepu sa traga vanturi.
– Part! Parrrrrrtz ! Ma scuzati, am mancat fasole cu varza murata !
– Schimbati formatia! Treci in spate ma basinosule!
– Cascati ochii ca va mananc cu fugi cu tot! Nu vreau surprize! Luam cadoul si plecam.
– Sa incep sa fornai sa le acopar partitul, sefu ?
– Iti arde de glume calutzule ?
– Nu sefu, se poate ?
– Ai grija ma caterica cu budinca, sa nu cumva sa iti fac careva fundu precum sita de la ciur.

Intre timp la baza generalul dupa ce citeste scrisoare il intreba pe copilul de trupa :
– Ce esti tu ma, fata sau baiat?
– Baiat, domn’ General !
– Dupa infatisare nu as fi zis. Generalul avea dreptate. Era atat de firav si avea niste trasaturi atat de fine ca ai fi bagat mana in foc ca este fata.
– Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?
– Pilot de aviatie, ca dumneavostra!
– Nu ma, dupa ce se termina nenorocitul asta de razboi ?
– Nu stiu !
– Ce ai zice daca te iau cu mine la oras, sa inveti carte, sa mergi la facultate si asa mai departe ?
– Nu stiu! Copilul lasa privirea in jos rusinat de propunerea generalului, nu primise niciodata nimic fara sa i se ceara ceva in schimb, pana si ai lui ii cereau sa fac diferite treburi in gospadarie pentru farfuria de laturi pe care o manca.
– Sa te gandesti! Acum dute cu subofiteru Xpertiza !
– Ai grija sa primeasca cea mai buna mancare, haine de schimb si un pat bun.

Trupa noastra din gluma in gluma ajunsese in paduricea cu pricina. Inainta in formatie compacta protejandul pe sanitarul ce urma sa acorde primele ingrijiri medicale in caz de nevoie, ca pe un VIP. La un moment dat undeva in flancul drept tasni un iepure intr-o goana nebuna, iar unul dintre soldati descarca o rafala de pistol semi-automat in directia lui. Toata trupa se tranti la pamant ca secerata, iar greemans striga:
– Stai, boule ! Stai! Vrei sa ne omori pe toti! Buna treba, n-am ce zice! Acoperirea noastra s-a dus pe apa sambetei! La intoarcere ai 3 zile de arest si o saptamana de antrenamnet cu program prelungit.
– Da, sa traiti! Omul era constien ca o comisese si isi acepta pedeapta fara sa clipeasca. Faptul a el a deconspirat prezenta cat si o posibila pozitie punea intreaga echipa intr-un real pericol.
– Da-o in stiva cu lemne! Se rasti si calutzu mai mult sa destinda nervi incordati la maxim decat sa il apostrofeze pe soldatul neglijent.
– Gura! Aici doar eu comand! Apoi se pusera iar in miscare intrega echipa. Nu facu 10 pasi ca le si trecu glontu pe la ureche. Undeva de dupa un bustean cazut, o pusca semi-automata latra de zor.
Rrrtutututuut! Rurututu!
– Fuck! Pentru a doua oara oamenii se aruncara la pamant precum un snop de spice.
– Pastrativa calmu! De unde trage ?
– Din fata !
– Calutzule flancu drept este al tau, eu merg pe cel stang.
– Sanitar, ramani pe loc si distragele atentia tragand cate un foc din cand in cand in directia lor. Dupa ce terminam venim sa te luam.

Undeva in spatele busteanului cei doi soldati phoenix trageau la nimelea in vegetatia din fata lor in speranta ca vor nimeri ceva pana la urma. La 2 metri in spatele lor intr-o fisura de stanca acoperita de muschi si liane, Calinovb trebura din toate incheieturile. Avea in mana un pistol, calibru noua, indreptat spre cei doi, insa din cauza tremuratului nu reusea sa tinteasca. Vazand ca nu poate tinti apuca pistolul si cu celalta mana in speranta ca va reduce balansul armei suficient de mult cat sa ii nimereasca, trage siguranta inchide ochii si trage: Poc! Poc! Poc! pana descarca tot incarcatorul. Din fericire ii nimerise pe amundoi, rasufla usurat. Ar fi vrut sa iasa din ascunzatoarea lui dar nu stia daca se mai afla cineva in preajma. Daca mai erau si altii prin apropiere, acum nu mai avea cu e sa se apere, ii trebuia una din armele lor. In timp ce el se gandea cum sa fac sa ia armele fara sa fie descoperit, caluztu se apropie de locul cu pricina si vazand ca cei doi sunt morti incepu sa scruteze cu privirea imprejurimile pana cand ajunse cu spatele in dreptul crevasei din stanca. Atunci calinovb cu un ultim efort tasni din ascunzatoarea lui punandu-i cutitu la gat.
– Nu misca ca iti iau gatu!
– Usor baiete, usor! Am venit sa te luam acasa! Zise calutzu recunoscandu-i vocea
– Calutzule, tu esti? Am crezut ca nu mai ajungeti.
Isi desclesta bratele vanjoase din jurul grumazului lui calutzu si se scurse incet jos pe paman sleit de puteri. Avea o fractura deschisa la gamba piciorului stang. La aterizare a ramas suspendat la circa 5 metri deasupra solului intr-un copac, iar in cadere si-a rupt piciorul. Pierduse mult sange si incerca din rasputeri sa se mentina lucid.
– Sanitar! Sanitar !

Dupa ce se asigura ca totul va fi bine in ceea ce il priveste pe calinovb, greemans impreuna cu 5 oameni pleca sa il caute pe maurits lasandu-l in grija lui calutzu si a sanitarului. Din pacate pentru Maurits fu prea tarziu. L-au gasit agatat intr-un copac intr-o pozitie total nefineasca. Dupa ce l-au dat jos de acolo si l-au intins pe o targa si au incercat sa ii dea primul ajutor dar era deja mort. Era usor murdar la gura si pe uniforma ca si cum ar fi vomitat. Avea casca indoita, uniforma sfasiata in mai multe locuri ca si cum s-ar fi agatat, cel mai probabil lesinase pana sa aterizeze. Vazand ca nu se mai poate face nimic Greemans is da hana jos, ii trece mana peste fata inchizandu-i ochii si apoi il acopera cu haina, spunad:
– Dumnezeu sa il ierte!

Dupa ce l-am recuperat pe calinovb si au plecat spre cazarma. Pe drum cele doua masini erau insotite doar de zumzaitul motorului, clinchetul cutiei de viteze si suspinele lui calinovb care intre timp lesinase si delira.

Ajunsi in unitate Generalul ordona coborarea drapelului in berna. De asemenea ordona sa fie spalat si imbracat in uniforma de ceremonie. Sa i se puna lucrurile personale intr-un saculet ceremonial, pentru a fi inmanate rudelor cand va ajunge acasa.

– Rhadoozooz, DoctorG si Systemkey vor forma excorta, ei vor insoti trupul lui Maurits pana la casa parinteasca, mergi de anuntai sa se pregateasca. In final ordona intregii unitati sa se pregateasca de ceremonia de adio ce urma sa aibe loc a doua zi, dupa care se retrase in camera lui pentru a scrie o scrisoare de condoleante, ce urma sa ii fie inmanata rudelor.

– VA URMA –

Personajele sunt reale, fapte nu prea.

Sursa:  http://www.erepublik.com/en/article/dracones-saga-salvarea-1451233/1/20

Saga Dracones – Alarma!

BOOOOOOOOMMMMMmmmmmmmmm!….se tranti usa de perete.
– Domn’ General! Domn’ General! Striga un subofiter.
Un om de staura medie, bine legat, deschise ochii si sari din pat ca ars, avea ploapele grele si ochii impaianjaniti. Se putea citi cu lejeritate ca dormise iepureste, toti dormeam asa de teama ca nu cumva sa fim luati ca din oala si sa murim fara sa apucam a trage macar un glont. Avea parul valvoi, barba nerasa de cateva zile, obrazi supti, iar ochii adusi in orbite si incercanati, ca doua gauri negre gata sa te absoarba.
– Cei ma? Ce tipi asa?
– Tocmai am interceptat o transmisie a aviatiei inamice. Doua bombardiere si 3 interceptoare se indreapta direct spre noi!
– Si ce belesti ochii la mine? Suna alarma! Tu-va muma-n in cur de neispraviti!
– Am inteles, sa traiti! Si iesi pe usa un pas alergator.
– Miscate animalule, sau vom muri ca niste eroi impusi de o vaca!
In cateva secunde alarma anti-aeriana incepu sa urle spargand linistea noptii. Aerodromul fu cuprins de o forfota de nedescris. Soldatii in lumina lunii semanau cu niste furnici care fugeau de colo colo, unii pe jumatate echipati altii, doar in chiloti si ranita in spate. Trebuiau sa ajunga la posturile lor cu orice pret, chiar daca era vorba de un exercitiu. Generalul Belzebut cel crunt pedepsea aspru pe oricine ar fi lipsit din post in cazul unei inspectii. La un moment dat se auzi in megafoane voce generalului:
– Acestea nu este un exercetiu!
La auzul acestor cuvinte aerodromul se scufunda in bezna, in speranta ca vor fi mai greu de reperat. Alarma anti-aeriana isi reincepu tanguielile, iar furnicarul se intetii.
Generalul intra in camera de radio-transmisiuni. Acum avea o infatisare grava, dar mult mai omeneasca, se dezmeticise din somn, probabil trasese si o dusca sa capete curaj.
– Raportati!
– In maxim 15 minute sunt deasupra noastra, domn’ General!
– Hmmmm,…..
– Cate avioane putem angaja in lupta?
– 5, cu conditia sa va ridicati si dumneavostra!
– In 7 minute sunt pe cer. Nu misca nimeni in front fara acordul meu!
– Am intales, sa traiti!

10 minute mai tarziu toate cele 5 avioane se aflau pe cer in formatia de lupta in frunte cu generarul Belzebut.
– Aici Vulturu plesuv! Turnu de control, Receptie!
– Turnu de control receptionat!
– In cat timp vom avea contact vizual ?
– 2 minute, sa traiti!
– Ce altitudine au ?
– Circa 3000 de metri.
– Alpha 1 si 2 urcati la 5000 de metri si plonjati in spatele bombardierelor. Cu putin noroc le veti dobora fara sa stie ia lovit. Executarea!
– Alpha 3, 4 si cu mine ne vom ocupa de interceptoare, angajandu-ne direct in lupta pentru a le distrage atentia. Cu toata viteaza inainteeeeeeeeeeee!

Intre timp, pe aerodrom alarma antiaeriana incetase sa mai sune, toata lumea era in expectativa. La unul din cuiburile de anti-aeriana, doi soldati Dracones isi faceau ritualul de lupta. Se impamantenise obiceiul ca inainte de a se angaja in lupta sa traga cate o mahoarca si sa bea o gura de raciu puturos, ca si ultima dorinta. Mahoarca era facuta din foi de tutun tocate la baioneta si hartie de scrisori, era singurul tip de hartie ce ajungea pe front. Raciul era de fapt o sticla de spirt sterpelita de la o sora medicala, careia ii facusera ochi dulci unul dintre ei pentru ai distrage atentia.

Aerbod: Daca cumva ma ranesc astia si nu am cum sa mai scap sa nu ma lasi sa ma chinui, sa ma impusti.
Florinc: Nu imi cere asa ceva, nu o pot face, si o sti foarte bine!
Aerbod: Daca te incalzeste cu ceva, eu o voi face pentru tine, daca va fi nevoie.
Florinc: Hai nu mai cobi, taci dracu!
Aerbod: Poate ii doboara dracul ala de Belzebut, nu ar fi prima data cand ne-ar scoate din rahat.
Florinc: Tata-l nostru care esti in ceruri,………

Undeva pe cer la 5 minute distanta de aerodrom
– Alpha 3 flacul drept este al tau!
– Receptionat !
– Alpha 4 flancul stang este al tau!
– Receptionat
– Eu voi lua mijlocul
– Foc de voie baieti! Rupetile curu!

Si incepu o lupta apriga la mitraliera. Acest razboi dura de atat de mult timp ca nici unii nici altii nu mai aveau alte tipuri de arme decat tunurile de 16 mm, erau singurle arme pentru care mai aveu munitie. Intr-o astfel de lupta de regula castiga pilotul cel mai experimentat.

Ruuututututututu! Sbuuuuff! Unul dintre interceptoare se tranforma intr-o minge de foc si fum.
alpha 3: Raportez: l-am facut pe fraier! Yhaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
Vulturu plesuv: Receptionat!
Alpha 4: Am nevoie de ajutor nu ma pot desprinde de inamic !
Alpha 3: Receptionat! Vine cavaleria ! yhaaaaaaaaaa !

Vulturul plesuv: Alpha 1 si 2 aveti cale libera! Intrati in lupta!
Alpha 1,2: Receptionat!

Belzebut se angajase in lupta nimerind exact intre cel doua bombardiere in incercarea de al deturna bombardierele de la traseul lor,

Ruuututututututututututut! Ptuf, tuf, ptuf! Motorul lui Alpha 4 se aprinde ca o torta si avionul intra in picaj. Vaaaajjjjjjjjjjjjjjj!!!!!!!!!
Alpha 4: SOS, SOS, am fost lovit! Ma catapultez.
Turnul: Receptionat!

Pe aerodrom la un alt cuib de anti-aeriana, ceva mai avansat, Dr_k mesteca un ciot de trabuc in coltul guri si stea cu ochii beliti pe cer, manevrand un reflector. Avea pe el o uniforma de camuflaj zdrentuita pe care cu greu se mai distingeau gradele. Langa el DanB_eppson statea tolanit pe doi saci de nisip folositi de regula ca si paravan. Era pe front de mai bine de un an jumate si vazute cate in luna si cate in stele. Nimic nu il mai facea sa isi iasa din ritm, omul era de un calm exagerat, aveai senzatia ca se misca in reluare.

DanB_eppson: – Auzi ba! Lasa dracu reflectorul ala ca ne dai de gol.
Dr_k: – Pai si de unde o sa stim cand vin?
DanB_eppson: – Ai sa le auzi zumzaitul motoarelor. Vin ei, nu iti bate tu capu!
Dr_k: – Sincer sa fiu, ma cam luat tremuratu de emotie. Tot ce sper este sa nu ma taie pe mate taman in toiul luptei.
DanB_eppson: – Si ce ma? Daca te taie te duci si te caci.
Dr_k : – Nu vreau sa mor cu chilotii in vine! Nu vreau sa ii fac pe aia de acasa de rasul curcilor.

Intre timp lupta aeriana se apropia de final. Belzebut, alpha 3 si alpha 1 fugareau de zor si ultimul avion inamic ramas pe cer, cel de-al doilea interceptor si cele 2 bombardiere fusesara doborate. Din pacate Alpha 2 fusese prins intr-o incrucisare de focuri dintre un interceptor inamic si insusi Belzebut, dar apucase sa se catapulteze.

Rututututututu! Vaaaaaajjjjjjjjjjjj! Rutututututu! BOOOOOOM!

– Aici Vulturul Plesuv, receptie?! Receptie?! Am doborat si ultima tinta! Ne intoarcem acasa!

La sol

-Uraaaaa!!!!! I-am facut!!!!! Uraaaaaaaa!!!!

20 de minute mai tarziu generalul Belzebut intra in camera de comanda cu o fata la fel de ingrijorata ca si cand a plecat. Cativa subofiteri il intampina cu urale si felicitari.

– Uraaaa! Felicitari! Bravo!
– Bine le-ati facut!
– Liniste!!!!!! Rasuna vocea grava a generalului ca un trasnet peste harmalaia facuta de subofiteri. Avea ochii tulburi de furie, si din cand in cand obrazul stang era traversat de cate o grimasa. De fiecare data cand era nervos cicatricea care ii brazda fata de la coltu gurii pana la ureche se adance dezvelindui dintii galbeni si ascutiti. Cine il vedea prentru prima data intr-o astfel de stare se putea jura ca este dracul in persoana.
– Nu aveti pic de respect, pic de rusine! Am pierdut 2 oameni acolo sus, doi camarazi de arme, care acum probabil sunt morti, sau se chinuie sa supravietuiasca.
– Aveti la dispozitie 30 de minute sa organizati cautarile. Vreau un elicopter de recunoastre si o trupa de 10 oameni la sol care sa inceapa cautarile. Incercati sa reperati semnalele gps-urilor. II vreau inapoi in unitate pe cei doi piloti, morti sau vii, cat mai repede cu putinta.

Va urma!

Aceste articol va aparea in episoade cu o mai mica sau mai mare lagatura intre ele, si vor prezenta aproape toti memebri dracones de-a lungul timpului. Stiu ca nu prea am talent, dar ma screm, tare mi-as dori sa o mai faca si altii. Personajele sunt reale faptele, mai putin.

Ziar membru al Sferic Media Grup.

Despre initiativa in eRepublik

In acest articol, voi explica mecanicele razboiului pentru toti cetateni Moldovei pentru a acorda acestora posibilitatea analizarii viitoarelor actiuni conduse de guvernul moldovean.

Vom incepe lectia de razboi, prin a explica cuvantul „Initiativa”.

Initiativa de regula este definita ca dreptul unei tarii de a lansa ofensiva. O tara care are initiativa poate ataca. O tara care nu are initiativa nu poate ataca. De regula, toate tarile au initiativa sa declare ofensiva pana o pierd. Suna simplu, nui asa?

O tara pierde initiativa, si nu poate ataca, daca se apara contra unui atac in oricare din teritoriile sale, sau daca a fost infranta de inamic in lupta. In cazul pierderei initiativei din cauza unei lupte defensive, pierderea initiativei se va aplica oricarui razboi in care acea tara este implicata, prevenind toate atacurile ofensivei. In cazul pierderii initiativei din cauza unei lupte pierdute, aceasta se va aplica numai la actiunile ofensive contra acelei tarii care a castigat batalia, si numai pentru 24 de ore. Totusi este o exceptie, daca o tara invadatoare deschide o alta lupta inainte ca cea pe care o pierd se inchide, initiativa va fi pastrata.

Folosirea initiativei duce la o strategie cunoscuta sub numele de „initiative lock”. Initiative lock poate aparea atunci cand o tara invadatoare doua sau mai multe teritorii inamice. Invadatorul poate mentine atacuri consecutive impotriva celor doua teritorii pentru o eternitate, si tara aflata in aparare nu va putea niciodata sa atace, chiar daca ei castiga mereu bataliile.

Singura cale pentru o tara in aparare sa scape de Initiative lock este ca atacatorul sa renunte la invazie din orice motiv, sau sa primeasca ajutor de la o a treia tara care sa invadeze teritoriile invadatorului. Actiunea de a primi ajutor de la o a treia tara de a iesi de sub”initiative lock” este numita „initiative blocking”. Pentru ca sa evite riscul, multe tari aleg sa invadeze cu ajutorul unui aliat aditional.

Astazi va voi prezenta o strategie folosita de tari aflate in aparare care nu au ajutorul unui aliat.
Strategia se numeste „Scorched Earth”. Se foloseste atunci cand o tara aflata in defensiva renunta la teritorii pentru a reduce optiunile de atac ale inamicului.

Exemple

Atunci cand Rusia a avut initiativa blocata de Canada in America de Nord, singura optiune a fost sa creeze o marca de aparare formata din state americane de granita eliberate cu acest scop.
Scopul „scorched earth” este de a reduce numarul de tinte un invadator poate lovi la una singura. Aceste actiuni au fost catalogate drept „do or die battle”. „Do or die” sunt lupte critice care decid initiativa, si de obicei devin unele din cele mai mari batalii din joc, care apar de obicei in timpul campaniilor majore. Invadatorii trebuie sa castige pentru ca daca pierd inamicul poate incepe un contraatac. Tara aflata in defensiva trebuie sa castige deoarece daca pierd vor ramane blocati in aparare.

„Scorched earth” poate fi deasemenea folosit atunci cand este imposibil sa fortezi inamicul intr-un „gat de sticla” cu o singura optiune de atac. In acest caz particular, tara aflata in defensiva va astepta pana o batalie este aproape terminata, si apoi se retrage din toate celelate lupte deschise. Daca tara invadatoare nu reuseste sa declare noi atacuri si batalia ramasa este castigata de aparatori, tara invadatoare intra in defensiva pentru 24 de ore. Asta desigur se intampla doar in cazul care invadatorii nu deschid noi lupte. Asta face „Scorched earth” incredibil de periculoasa. Deasemenea pentru a creste suspansul, modulul de razboi proceseaza retrageri mai greu decat deschideri de noi batalii. Chiar daca timpul spune ca tu te-ai retras inainte de sa castigi ultima batalie, modulul poate sa nu recunoasca asta. Asta s-a intamplat si Germaniei in batalie finala din Saarland. Drept consecinta, veti vedea „Scorched Earth” folosit numai daca alte optiuni au fost consumate.

Sursa:

http://www.erepublik.com/en/article/jurnal-de-ministru-despre-razbel-lectia-1-1146388/1/20

http://www.erepublik.com/en/article/jurnal-de-ministru-arta-razbelului-lectia-2-1147373/1/20